Cand ne gandim la dependente, cel mai des ne zboara gandul la dependente de tutun, droguri, alcool, sex sau dulciuri. In realitate, dependent putem devenii din orice ne place si nu stim sa ne oprim. Insa cea mai des intalnita forma de dependeta este cea de oameni. Indiferent ca vorbim de dependenta de parinti sau de copii, de persoana iubita sau de un prieten cat si de anturaje, acolo iese la lumina nevoia de apartenenta.
Studiile au aratat ca anumite forme de anxietate de separare ar putea aduce dupa sine dezvoltarea unei personalitati dependente la o varsta adulta. Cu alte cuvinte aceasta forma de dependenta apare mai des la persoanele care in copilarie au asistat la despartirea parintilor, la decesul unuia dintre parinti sau pur si simplu a fost supusi unor credinte limitative ale parintilor, cum ar fi “nu exista prietenii adevarate sau nu exista iubire ca in filme, nimeni nu iti vrea binele inafara de mine, etc.”
De cele mai multe ori prima dependenta o “invatam” in relatia cu parintii nostri care din dorinta de a ne stii in siguranta ne “anuleaza” autonomia. Ne invata sa traim prin ei, avand nevoie in permanenta de a ne consulta inainte de a lua o deciezie, apoi avem nevoie de feedback ca sa ne asiguram ca facem bine ce face si in final sa ne simtim apreciati, valorizati de cei din jur pentru ca noi nu mai suntem capabili sa ne stim valoarea.
Profilul persoanelor care dezvolta dependente arata cam asa:
- lipsa de incredre in propria persoana;
- manifesta reticiente in a lua decizii;
- sunt lipsiti de initiative;
- nu le place sa fie singuri si de teama de a nu fi singuri aleg orice companie;
- pentru a fi pe placul celor din jur spun DA la orice provocare;
- sunt afectati si chiar anxiosi atunci cand sunt criticati sau dezaprobati;
- accepta munci ce sunt putin remunerate, fiind siguri ca nu pot mai mult;
- se dezechilibreaza emotional cu usurinta atunci cand sunt parasiti;
- nu ies din relatii disfunctionale de teama de a nu ramane singuri;
- au avut in copilarie un confict major cu unu din parinti;
- se simt insuficienti;
Personalitatea unui dependent il va face sa treaca sistematic prin trei faze in relatia cu ci cei din jurul lui, fie ca vorbim de retatii individuale de prietenie sau iubire ori de relatii cu grupuri adica anturaje, colegi de munca etc. Aceste faze sunt:
- Prima este faza de agatare, aceasta etapa este marcata de eforturi pentru a fi acceptat;
- A doua este faza de dependenta care se manifesta prin echilibru pentru ca se bucura de prezenta celor din jur si atunci se simte protejat si acceptat.
- Iar a treia faza este cea de vulnerabilitate, in care isi constientizeaza dependenta fata de ceilalti si ii este teama de ceea ce s-ar intampla daca relatia s-ar strica.
Cum ne purtam cu persoanele care dezvolta dependente ce cei din jur?
- Trebuie sa-i laudam mai mult initiativele decat reusitele;
- Sa-I sprijinim in a banaliza esecurile;
- Atunci cand au nevoie de parerea dvs. nu ezitati in a le cere pararea lor inainte de a va face cunoscut, propriul punct de vedere;
- Vorbiti-le de indoielile si slabiciunile dvs. Pentru a-i ajuta sa inteleaga ca nu sunt singurii care experimenteaza acesta situatie.
- Cereti le sfatul in diverse situatii pentru ai ajuta sa isi depasasca acesta teama sau pur si simplu pentru ai pune in valoare;
- Ajutati-i sa isi dezvolte anturajul sau sa-si dezvolte activitatea;
Psihoterapeutii au observat ca personalitatile dependente isi aleg de cele mai multe ori parteneri patologici, posesivi si dominatori. Sunt frecvente situatiile in care ea sta in relatie cu el desi este batuta des (deci manifesta o dependenta de sot) si el este alcoolic (deci manifesta o dependenta fata de alcool).
Dependentele isi gasesc solutia in cabinetele de psihoterapie insa pentru a ajunge acolo este nevoie sa acceptam ca avem nevoie de ajutor si mai ales sa ne dorim o igiena emotionala normala pentru propria persoana. Lipsa dependentei inseamna libertate. 
Comentarii